Pe Strada Polonă 19, în inima sectorului 1 din București, se ridică o vilă care a traversat aproape un secol de istorie românească. A fost reședință de prim-ministru, locul în care o femeie de cultură a schimbat peisajul artistic al țării, victimă a naționalizării comuniste și, mai recent, subiectul celei mai atente restaurări de patrimoniu interbelic din capitală. Aceasta este povestea Vilei Tătărescu.
1935 — O casă pentru o epocă
Vila a fost construită în 1935, în perioada de glorie a interbelicului românesc. Comanditara sa — Arethia Tătărescu, soția premierului Gheorghe Tătărescu — era o femeie cu gust sigur și convingeri culturale ferme. Cunoscută ca „Doamna Gorjului" (1889–1968), Arethia Tătărescu avea să fie, în 1937, inițiatoarea și susținătoarea principală a ansamblului monumental de la Târgu Jiu — cel care a dat lumii Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, realizate de Constantin Brâncuși.
Casa de pe Strada Polonă 19 nu a fost, prin urmare, o simplă reședință. A fost un salon în sensul cel mai profund al cuvântului — un loc de întâlnire al elitei politice, diplomatice și culturale a vremii, un spațiu în care deciziile cu relevanță națională se luau în conversații purtate în jurul șemineului sculptat de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Brâncuși.
Vila Tătărescu este, în termenii istoriei artei, capătul domestic al ansamblului brâncușian — locul de unde a pornit o viziune care a ajuns la Târgu Jiu.
Gheorghe Tătărescu — premierul Vilei
Gheorghe Tătărescu a condus guvernele României în două rânduri: 1934–1937 și 1939–1940. Vila de pe Strada Polonă 19 i-a fost reședința în aceea perioadă, un spațiu care combina funcțiile oficiale ale unei case de prim-ministru cu viața culturală intensă pe care Arethia o cultiva în permanență. Biblioteca premierului — care se păstrează și astăzi, împreună cu mobilierul original — reflectă un om al cărților și al reflecției, nu doar al puterii.
Circa 1950 — Ruptura comunistă
Odată cu instaurarea regimului comunist, vila a intrat, în jurul anului 1950, în patrimoniul statului. Familia Tătărescu a fost nevoită să o părăsească. Gheorghe Tătărescu însuși a fost arestat și a petrecut ani în închisorile comuniste. Casa a cunoscut diverse destinații în deceniile care au urmat, iar starea ei de conservare a variat.
Ceea ce este remarcabil — și oarecum miraculos — este că piesele originale de artă, inclusiv lucrările Miliței Petrașcu, au supraviețuit acestor decenii. Șemineul, banca și ramele de uși se află și astăzi în locul în care au fost instalate în 1935.
2024 — Restaurarea și redeschiderea
Din 6 iunie 2024, Vila Tătărescu este restaurată și operată de EKO GROUP ca locație de evenimente private exclusiviste. Restaurarea a urmărit un principiu simplu și exigent: autenticitate înainte de orice altceva. Parchetul din lemn masiv original, feroneria, stucaturile, piesele de artă — toate au fost tratate cu respectul cuvenit unui monument istoric.
Sala de conferințe cu luminator, salonul cu șemineu, cigar lounge-ul interbelic, camera secretă de poker cu seiful din 1944, curtea interioară cu sculpturile din colecția Galeriilor Rădulescu — toate formează un ansamblu care face din fiecare eveniment o experiență unică. Arta + concept — nu o locație oarecare, ci un loc care spune o poveste.
Patrimoniu interbelic viu
Vila Tătărescu nu este un muzeu. Este un spațiu viu, în care evenimentele private — conferințe, gale, cine de afaceri — se desfășoară înconjurate de artă originală, în camere cu poveste. Tururile ghidate Art. History. Experience. oferă o fereastră spre această poveste tuturor celor care doresc să o cunoască.
Pe Strada Polonă 19, dumneavoastră nu vizitați istoria. Vă întâlniți cu ea.