Șemineul semnat de Milița Petrașcu — inima interbelică a Vilei Tătărescu

În salonul principal al Vilei Tătărescu, vizitatorii se opresc invariabil în fața aceluiași obiect: un șemineu masiv, sculptat cu un motiv al păunului desfășurat în piatră, care domină peretele din față cu o autoritate discretă. Nu este un obiect de decor comandat de la un furnizor obișnuit. Este una dintre piesele semnate de Milița Petrașcu — sculptoriță română de formație pariziană, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși.

Cine a fost Milița Petrașcu

Milița Petrașcu (1892–1976) s-a format la Paris în prima jumătate a secolului XX, lucrând vreme de aproape un deceniu în atelierul lui Constantin Brâncuși. Din apropierea maestrului a absorbit nu doar tehnica sculptării în piatră, ci și o filozofie a formei — căutarea esenței dincolo de ornament. Întorcându-se în România, a adus cu ea o sensibilitate artistică rară, aplicată atât sculpturii monumentale, cât și pieselor de interior destinate unor case de elită ale epocii interbelice.

Comanda pentru Vila Tătărescu a venit în contextul construirii și amenajării locuinței familiei premierului Gheorghe Tătărescu, în jurul anului 1935. Arethia Tătărescu — soția premierului, femeie de cultură rafinată — a ales cu atenție artiștii care urmau să lucreze în casa lor din Strada Polonă 19.

Trei piese originale păstrate integral

Din comanda Arethiei Tătărescu, Milița Petrașcu a realizat pentru vilă trei piese care se păstrează și astăzi în starea lor originală: șemineul cu motivul păunului din salonul principal, o bancă sculptată și ramele de uși ale intrării principale. Fiecare dintre ele poartă amprenta distinctă a autoarei — linia fermă, motivul natural stilizat, raportul echilibrat dintre plin și gol.

Arta + concept — nu decorațiune gratuită, ci piesă cu sens, semnată de un artist autentic.

Șemineul — centrul gravitațional al salonului

Motivul păunului este tratat cu economia de mijloace specifică școlii brâncușiene: pasărea nu este redată naturalist, ci sugerată prin ritm și volum. Șemineul funcționează și astăzi, rămânând aprins în sezonul rece în timpul evenimentelor găzduite la vilă.

Banca și ramele de uși

Banca sculptată ocupă antreul vilei, acolo unde oaspeții au așteptat dintotdeauna să fie primiți. Ramele de uși marchează pragul dintre spații cu o discretă solemnitate — un detaliu pe care mulți vizitatori îl observă abia la a doua privire, dar care rămâne în memorie.

Conexiunea cu ansamblul de la Târgu Jiu

Arethia Tătărescu a fost inițiatoarea și susținătoarea comenzii pentru ansamblul brâncușian de la Târgu Jiu — Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului — inaugurat în 1938. Vila de pe Strada Polonă 19 a fost spațiul în care acele idei s-au cristalizat.

Astfel, Vila Tătărescu este, în termenii istoriei artei, capătul domestic al ansamblului brâncușian. Piesele semnate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Brâncuși, sunt legătura materială dintre acest salon și acel ansamblu monumental.

Astăzi — patrimoniu viu, nu muzeu

EKO GROUP a restaurat vila și a redeschis-o în iunie 2024 ca locație de evenimente private exclusiviste. Decizia de a păstra piesele Miliței Petrașcu exact acolo unde au fost instalate inițial — și nu în vitrine — este una conștientă: ele aparțin spațiului, nu unui inventar de patrimoniu.

Vizitatorii care participă la tururile ghidate Art. History. Experience. au ocazia să se apropie de aceste piese și să înțeleagă povestea din spatele fiecăreia — nu dintr-un carton explicativ, ci dintr-o conversație reală, în camera în care istoria s-a întâmplat cu adevărat.